Cutia de sub masa de lucru: o povestire despre un secret păstrat prea mult
O povestire originală despre un caiet, un atelier mic și conversația pe care doi soți au tot amânat-o.
Ficțiune originală. Personajele și întâmplările din această povestire sunt inventate.
În fiecare joi, după cină, Andrei cobora în atelier și încuia ușa. La început, Mara se bucurase că își găsise un hobby. Apoi observase că nu aducea niciodată nimic în casă: nici raftul promis, nici scaunul reparat. Doar rumeguș pe manșete și un caiet pe care îl ascundea când auzea pași.
Într-o seară, curentul s-a oprit în timp ce el era plecat la magazin. Mara a coborât după lanternă. Sertarul cu baterii era deschis, iar lângă el, sub masa de lucru, stătea o cutie cu numele ei scris pe capac.
Lucrurile care nu ieșiseră bine
Nu a deschis cutia. A luat lanterna și a urcat, dar când Andrei s-a întors nu a mai putut pretinde că întrebarea nu exista.
„Ce construiești acolo, de fapt?”
El a pus pâinea pe masă și a privit o vreme spre fereastră. „Ceva ce nu reușesc să termin.”
Au coborât împreună. În cutie erau trei coperte de lemn, două încuietori nepotrivite și o hartă mică a orașului unde se cunoscuseră. Caietul era plin de schițe pentru un album: locuri prin care trecuseră, ferestrele primului apartament, banca unde își împărțiseră o cafea într-o iarnă.
O surpriză devenită distanță
Andrei voia să termine albumul pentru aniversarea lor. Ratase termenul, apoi încă unul. De fiecare dată când o copertă crăpa, preferase să spună că avea treabă. Îi era mai ușor să ascundă un obiect nereușit decât să recunoască faptul că surpriza îl depășea.
Mara a atins harta, dar nu a zâmbit imediat. „Eu nu știam că încerci să faci ceva pentru noi. Știam doar că nu vrei să fiu acolo.”
El a dat din cap. Nu avea o explicație care să anuleze serile acelea. A scos cheia din buzunar și a lăsat-o pe masă.
Albumul fără capac
În duminica următoare au întins fotografiile pe podea. Mara a ales o copertă simplă din carton, iar Andrei a desenat în interior harta pe care o refăcuse de atâtea ori. Au lăsat o pagină goală pentru o plimbare pe care încă nu o făcuseră.
Albumul nu semăna cu schițele din caiet. Se deschidea ușor și nu avea încuietoare. Mara a scris pe prima pagină data din acea zi, nu data aniversării ratate. Pentru prima oară după multe joi, atelierul a rămas deschis până seara.